Biserica de lemn din Gersa a fost reintrodusă în circuitul turistic

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” de la Gersa, “spaţiu sacru, liturgic şi de arhitectură românească” din Ţara Năsăudului, după cum o descria protopopul Ioan Dâmbu, îşi regăseşte locul pe care îl merită, urmând să fie inclusă nu doar în itinerariul turistic, dar şi în cel spiritual al pelerinilor creştini.

Denumită şi Biserica veche din Grui, edificiul ridicat în 1721 a fost “înnoit” în ultimul an, urmare a unui amplu proces de restaurare şi reabilitare. Vorbim despre implementarea proiectului “Restaurarea şi reabilitarea Ansamblului Bisericii de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” – Rebrişoara, în vederea introducerii acesteia în circuitul turistic”, finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

Dârzenia preotului Ştefan Roş de la Parohia Ortodoxă Gersa I, care nu a renunţat la acest proiect în ciuda piedicilor birocratice, şi munca echipei de consultanţi, constructori etc au făcut posibilă punerea în valoare a unui locaş de cult şi, mai mult, a patrimoniului istoric, cultural, etnofolcloric al zonei. Acestora li se adaugă şi efortul enoriaşilor bisericii, care, după ce au contribuit la edificarea unei noi biserici, au ştiut să preţuiască şi trecutul.

În fapt, s-a realizat o infrastructură stabilă pentru acest monument, a fost înlocuită învelitoare actuală, au fost effectuate lucrări care permit aerarea tălpilor prin prin plasarea în paralel cu acestea a unor canale de ventilaţie, practică utilizată constant în ultimele decenii, asigurând protecţia la aparitia diferitelor ciuperci şi mucegaiuri în infrastructură. Celelalte lucrări se referă la recondiţionarea elementelor structurale din componenţa subansamblelor deteriorate, refacerea duşumelelor interioare (după desfacerea celor existente cu ocazia lucrărilor de subzidire şi realizarea stratului de umplutură din pietriş compactat).

În cifre, proiectul însumează restaurarea unei suprafeţe de peste 50 metri pătraţi şi amenajarea unei suprafeţe exterioare de protecţie de peste 223 metri pătraţi, precizează ec. Zsejki Iuliu, consultant în acest proiect.

Valoric, redarea acestui obiectiv arhitectonic monument, inclus şi în patrimoniul UNESCO, în circuitul turistic, reprezintă 1,729 milioane lei, dintre care 1,424 milioane lei este asistenţă financiară nerambursabilă.

Merită amintit că icoanele, dar şi pictura interioară au fost restaurate. Biserica de lemn de la Gersa adăposteşte obiecte de inventar ce fac parte din patrimoniul naţional, de natura icoanelor împărăteşti şi icoanelor praznicare de la iconostasul cu trei uşi din secolul al XVIII-lea ca şi alte icoane pe sticla. Icoanele praznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu, iar icoana “Bunul păstor” este atribuită lui Vasilică din Catina şi are o replică identică la Petriş (comuna Cetate).

Pe viitor, Biserica din Grui, aşa cum îi spun oamenii locului, va găzdui orele de religie pentru elevii localităţii. Pentru turişti, porţile rămân deschise, promotorii acestui proiect mizând, pe termen mediu, pe un aflux de peste 4500 de vizitatori. Dacă încă nu aţi ajuns la Rebrişoara, accesaţi www.bisericadinlemngersa.ro.

În loc de concluzie, spunem doar că “e bine că astfel de lucruri sa fec la noi”. Dar de ce numai un obiectiv, când există o sumedenie de monumente aflate în stadii avansate de degradare? De ce Maramureşul a accesat 12 proiecte pe această “axă”, de ce Sălajul, Clujul şi ceilalţi din regiune ne-o iau înainte?