Zilele Operei „Constantin Pavel”, ediţia a VIII-a

Bărbierul din Sevilla şi Traffic Strigs, la Palatul Culturii din Bistriţa

Al. C. Miloş

În acest weekend, 20-21 mai 2017, melomanii bistriţeni au mers pe str. Albert Berger, la Casa Bătrânei Doamne, la Palatul Culturii din Bistriţa, unde s-au desfăşurat Zilele Operei „Constantin Pavel”, ediţia a VIII-a.
Iniţiată acum opt ani de către prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta şi prof. dr. Dorel Cosma, Zilele Operei „Costantin Pavel” a programat, de-a lungul anilor, opere celebre, cum ar fi „Aida”, „Nabucco” ori „La Traviata” de Verdi, iar anul acesta „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini.
Astfel că şi noi, jurnaliştii locali, melomani, cu toată vremea capricioasă de primăvară, am luat direcţia către Palatul Culturii , spre eleganta şi cocheta sală de spectacole, cu o sonoritate şi acustică de excepţie, după cum afirmă artiştii lirici şi instrumentiştii ce au evoluat, pe generoasa-i scenă. M-am simţit mândru că sunt român şi bistriţean. La cele 2 seri de sărbătoare ale muzicii de operă, în onoarea primului director al Operei Române din Cluj, muzicianul Constantin Pavel, originar din localitatea Bistriţa Bârgăului, am întâlnit mulţi oameni de cultură, oameni politici, din administraţie, simpli cetăţeni. L-am remarcat pe prefectul judeţului B-N, Ovidiu Victor Frenţ, pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Vasile Puica, precum şi pe primarul Bistriţei – ing. Ovidiu Teodor Creţu, însoţit de soţia sa, Carmen Creţu, apoi pe prof. Constanţa Neuc, nepoată a muzicianului aniversat ş.a.m.d. Biletele s-au epuizat la „Bărbierul din Sevilla” şi un bilet pe uşa din geamul instituţiei ne anunţa acest lucru.
Şi fiindcă Bistriţa e o mică Vienă muzicală şi a devenit unul dintre centrele culturale cu cea mai bogată şi diversă activitate culturală după Bucureşti, din România, după unele sondaje, raportată la numărul de locuitori, merită toate felicitările organizatorii – echipa Palatului Culturii Bistriţa, în frunte cu dirijorul ei, prof. dr. Dorel Cosma, care a şi urat un bun venit artiştilor participanţi. Şi nu trebuie uitat şi sprijinul Primăriei Bistriţa şi al Consiliului Local Bistriţa. Ne-au impresionat şi toaletele şi coafurile doamnelor, ca la o mare sărbătoare, cât şi ţinutele bărbaţilor – fracuri şi costume de firmă, aprecieri pentru publicul bistriţean meloman venind din partea artiştilor, ce i-a numit un „public avizat” în muzica simfonică şi în arta lirică. Şi nu e puţin lucru...
În prima seară a concertat extraordinar formaţia simfonică „Traffic Strigs” din Bucureşti. Compusă din şapte instrumentişti de excepţie, domniile lor propunând publicului bistriţean lucrări muzicale celebre, arii din opere: „Bărbierul din Sevilla”, „Don Carlos”, „La Traviata”, „Carmen”, canzonete italiene, muzică de film, dintre compozitorii cântaţi amintidu-i pe Piazzola, Verdi, Rossini, Donizetti, Gounod, Erik Satie, Moriconi, Bizet etc.
A fost un regal al artei lirice în care au excelat şi tinerii solişti lirici, viitoarele voci lirice ale ţării, soprana Adriana Gheorghişor şi baritonul Alexandru Constantin. Anul trecut, aceeaşi formaţie l-a avut ca solist pe cunoscutul artist Cezar Ouatu, participant la concursul „Eurovision”.
A doua seară a Zilelor Operei, în organizarea Palatului Culturii Bistriţa, a adus pe scenă opera „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, o lucrare ce nu mai are nevoie de prezentare, ea fiind celebră şi figurând în repertoriul celor mai prestigioase teatre lirice din lume. La pupitrul dirijoral a urcat d-nul Bogdan Botezatu de la Opera din Craiova, regia artistică fiind semnată de Arabela Tănase, scenografia spectacolului fiind semnată de Răzvan Drăgănescu.
Distribuţia „Bărbierului din Sevilla” la Bistriţa a fost compusă din artiştii lirici de la diferite teatre din ţară: Daniel Pop – Bucureşti, Diana Ţugui – Cluj-Napoca, Florin Ormenişan – Craiova (dar originar din Bistriţa), Ioan Cherata – Craiova, Daniel Mateianu – Iaşi, Mihaela Popa – Craiova.
Spectacolul de operă a fost acompaniat şi completat fericit şi profesionist de către Orchestra şi corul de bărbaţi ale Operei din Braşov.
Şi după două seri muzicale, mergând spre casă, fredonam fragmente muzicale şi eu, ca şi toţi spectatorii!
Stelele lirice şi stelele cerului Bistriţei s-au contopit şi amestecat într-o muzică divină parcă coborâtă din cer!
Viva la musica!

Comentarii

22/05/17 14:01
Vizitator

Scena din scena. Neavand o fosa pentru orchestra, scena Casei de Cultura din Bistrita, desi recent renovata, nu poate gazdui un spectacol de opera fara a recurge la improvizatii, care afecteaza calitatea spectacolului.
In urma cu cativa ani, odata cu inceperea reparatiilor la Casa de Cultura se spunea ca: "Operatiunile constau în reabilitarea structurală a clădirii si refacerea decorațiilor eclectice a fațadelor și a interioarelor, și eliminarea intervențiilor din perioada comunistă care nu se încadreaza în stilul arhitectural al clădirii. Chiar dacă scena este destul de mică, aceasta va reveni vechea formă cu fosă pentru orchestră".
Si totusi, scena nu a revenit la forma initiala, cu fosa pentru orchestra, necesara pentru spectacole de opera. Ba mai mult nici vorba de „eliminarea interventiilor din perioada comunista”, din moment ce in holul casei de cultura au fost pastrate vechile mozaicuri comuniste, amintind de „Cantarea Romaniei”.
Prin urmare, toate bune si frumoase, numai ca la capitolul "calitatea spectacolului" Bistrita ramane un oras provincial in care "improvizatia" ocupa un loc de cinste, asa cum se vede in imaginile 1 si 5.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5