Numai in Bistrita: “Agent 00EC0”!

“Agent 00EC0” este un proiect in domeniul protectiei mediului iniţiat de Asociaţia Ascendent în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică, Agenţia pentru Protecţia Mediului si Asociaţia Studenţilor din UBB – Exensia Bistriţa, cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Bistriţa.
“Agentii 00EC0” sunt elevi si studenti din Bistrita implicati in “misiuni ecologice”.

La noi Jos pălăria!!!

Cele trei semne de exclamare din titlu nu exprimă îndeajuns admiraţia mea pentru fotbalistul Claudiu Niculescu.
Când sunt întrebat cu ce echipă de fotbal ţin, răspunsul meu este acelaşi, prompt, fără nici o ezitare: Ţin cu orice echipă din provincie care bate o echipă bucureşteană (Aici fac excepţie întâlnirile internaţionale).

La noi Stupefianta lăbărţare a nesimţirii

Preiau din citatul unui gazetar afirmaţia ”În politică, prostia nu este un handicap.” Zicerea nu acoperă realitatea de acum, socio-politico-economico-morală, fiindcă, după substantivul ”prostie” s-ar fi putut continua cu alte substantive (subiect): ”mitocănie”, ”tâlhărie”, ”ofensa la drumul mare”, ”parvenitism” ş.a.
Acum, vreau să mă opresc doar asupra uneia dintre dimensiunile penibile ale condiţiei de demnitar în România de azi: mitocănia.

La noi Pro domo

Deunăzi mi s-a spus: Degeaba înjuri Puterea, că ăi de sus nu te aud şi, chiar dacă ar fi să te audă, nu te iau în seamă.
E un punct de vedere absolutamente greşit. Şi naiv.

La noi Contrarietate şi compasiune

Prin urmare, ”preşedintele jucător” (destul de târziu am înţeles ce se înţelege prin ”jucător”; adică cel care se face că este ceea ce nu este în stare să fie) a găsit soluţia de supravieţuire pentru necăjitul popor român.

La noi Trei crai cercetători

Cartea ”Familiile din Năsăud în anul 1869. Contribuţii de demografie istorică” (2010) e exemplară pentru ceea ce înseamnă valorificarea documentelor de arhivă.

La noi „Loc de întâlnire”

Am primit o carte care m-a bucurat, mai întâi că am fost învrednicit cu un asemenea gest şi, apoi, fiindcă volumul vine în întâmpinarea preocupărilor mele pentru etnografia ardeleană: „Galaţi-Făgăraş.

La noi ”Tabor”

În acest penibil haloimăs politico-economic şi moral se întâmplă şi fapte bune; precum apariţia numărului 4/iulie 2010 al revistei de cultură şi spiritualitate românească TABOR, editată de Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Citeşti şi simţi că te tămăduieşti.
Doresc mai întâi să dau nişte explicaţii celor care sunt mai puţin umblaţi prin cărţi de istorie şi prin Biblie.
În şcoală, la orele de istorie, noi am reţinut că Tabor era o cetate în sudul Cehiei, construită în 1420, fiind una dintre cele ma

La noi Aşa am o poftă să învăţ!

Incredibilă afirmaţie, venind dinspre o tânără doamnă de 29 de ani!
Acum a terminat liceul, acum a dat bacalaureatul şi l-a obţinut cu o medie greu de crezut, peste 9, iar la matematică peste 9,50.
Cine este ea?
Are un copil de 4 ani şi lucrează la un butic alimentar. Iar în clipa de faţă se gândeşte ce va face în continuare. Merge pe ideea unei facultăţi cu perspectivă pragmatică, vrea să urce profesional; nu e vorba aici de o poftă orgolioasă în a obţine o licenţă.

La noi Încă o enormitate prezidenţială Moto: ”Nu mă simt singurul responsabil pentru soarta ţării. Toţi cei 22 de milioane de români suntem responsabili”. Traian Băsescu

Din moto, e de limpezit o sintagmă şi o vocabulă; de fapt, doresc să le găsesc sinonimul potrivit. Iată ce am înţeles prin ”soarta ţării”: halul, haloimăsul, penibilul la care oamenii Puterii au adus o ţară debusolată. Prin ”responsabil” e de înţeles ”vinovat”. Nu mai zic de ”cei 22 de milioane”. Să fim serioşi!