ASTRA SI LITERATURA

Literatura este arta care facilitează legăturile spirituale între oameni, în general, şi între români în special. Dacă îi dăm crezare lui Vasile Alecsandri care afirmă că: „Românul s-a născut poet”. Şi nu avem motive să nu-l credem pe bardul de la Mirceşti noi, cei din Ţara Năsăudului unde, graţie Şcolii Năsăudene de cultură, s-au născut George Coşbuc, Veronica Micle, Iustin Ilieşu, Lucian Valea, Gavrilă Istrate, Aurel Rău, Ion Oarcăsu, Alexandru Husar, Dinu Flămând, Emil Bălăi, Cleopatra Lorinţiu, Dumitru Popiţan, Romulus Berceni, Domniţa Petri, Mariana Flămând, Ioan Pintea, Nicolae Bosbiciu, Ştefan Roş, Radu Băeş, Luca Onul, Vasile Dâncu, Nazarica Munteanu, Maria Herţa Sângeorzan, Mihai Pleş, Viorel Paraschivoiu şi mulţi alţi poeţi. De meleagurile noastre este legată viaţa şi activitatea unor prozatori, cap de serie fiind ctitorul romanului românesc modern, Liviu Rebreanu, urmat la mare distanţă de Vasile Rebreanu, Alina Dora Romanescu, Alexandru Uiuiu, Icu Crăciun, Ion Mititean, Sever Ursa, ultimii doi remarcându-se ca eseişt şi monografişti, alături de Mircea Prahase, Ironim Marţian, Grigore Marţian, Vasile Tutula, Ioan Lăpuşneanu, Ion Seni, Traian Pavelea, Ludmila Găzdac, Liviu Păiuş , Grigore Găzdac, Octavian Ruleanu, Dumitru Munteanu, pe care i-am reţinut din lucrarea Scriitori români la frontiera mileniului III – Dicţionar critic – volumul I Bistriţa-Năsăud, publicat de Dumitru Munteanu, la Editura George Coşbuc, Bistriţa, în anul 2009. Acest dicţionar cuprinde, în cele 838 de pagini, 146 de admiratori ai muzelor, legaţi spiritual de meleagurile năsăudene. Nu putem omite din acest pomelnic pe universitarii filologi plecaţi de pe aceste meleaguri: Prof. Univ. Dr. Docent Gavril Istrate, Prof. Univ. Dr. Alexandru Husar, Prof. Univ. Dr. Doina Curticăpeanu, Prof. Univ. Dr. Teodor Tanco, Conf. Univ. Dr. Vasile Ştirbu etc.

Unor personalităţi Consiliul Local şi Primăria le-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Năsăud. Acest titlu a fost acordat, până în prezent, la 50 de personalităţi dintre care: 1 prim ministru, 1 general de armată, 2 academicieni, 13 profesori universitari, 2 economişti, 2 colonei, 8 profesori din învăţământul preuniversitar, 3 jurişti, 2 medici, 4 prieteni de peste hotare, 1 campion european, mondial şi olimpic, 1 preot, 2 cercetători filologi, 4 artişti şi realizatori TV. Printre Cetăţenii de Onoare se numără şi Nicolae Gheran, editorul monumentalei ediţii critice Rebreanu, precum şi traducătorul operei lui Liviu Rebreanu în limba japoneză, Sumiya Haruia, iar lista aflată în aşteptare este încă lungă. Spre a fi cunoscuţi în viitor, primarul oraşului, ing. Dumitru Mureşan împreună cu prof. Ioan Lăpuşneanu au publicat două ediţii ale cărţii Cetăţeni de Onoare ai Oraşului Năsăud, la Editura Karuna, Bistriţa, ediţia I, 2009 şi ediţia a II-a, 2011.

Personalităţile enumerate constituie o parte din „materialul” care constituie obiectul şi subiectul unor manifestări culturale, în care ASTRA Năsăud se numără printre organizatori. Amintim în acest sens manifestările cultural artistice anuale Colocviile „George Coşbuc”, Colocviile „Liviu Rebreanu”şi Zilele Năsăudului în cadrul cărora membrii Secţiuni literare au prezentat comunicări şi lansări de cărţi. Astfel, la cea de-a X-a ediţie a Zilelor Năsăudului, desfăşurată în perioada 29 mai – 2 iunie 2011, Ioan Lăpuşneanu, preşedintele Secţiunii literare a prezentat patru comunicări: Octavian Ruleanu – modelul năsăudeanului implicat; Trista istorie a unui bust – 85 de ani de la dezvelirea primului bust al poetului George Coşbuc în faţa liceului care-i poartă numele; Emil Catarig – profesorul şi animatorul cultural; şi Activitatea de cenaclu, publicistică şi editorială a ASTREI. Împreună cu Ioan Mititean au organizat expoziţia de carte: „Scriitori din Ţara Năsăudului”, cu cărţi ale autorilor din judeţul nostru.. Au fost, de asemenea, lansate în cadrul aceleiaşi activităţi culturale următoarele cărţi: Elisabeta Luşcan, Întâlniri cu Fata Pădurii, Daniela Deteşan, Adrian Onofreiu, Mircea Prahase, Claudia Sabău, Testamente din Districtul Năsăud 1861 – 1871; Mircea Prahase, Studii şi cercetări etnoculturale, nr. XVI, 2011; Teodor Tanco, Trei întâlniri cu Constantin Noica; Hanna Bota: Teodor Tanco, Viaţă şi cărţi; Vasile Şt. Tutula, Viaţa unui ostaş aşa cum a fost. Cronică în marş; Virgil Şerbu-Cisteianu La nunta Zamfirei; Viorel Hodiş, Articole şi studii, vol. III; Romulus Berceni, Corul Deisis; Ioan Lăpuşneanu, Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeş – Făget; Octavian Ruleanu, Himere din Ţara cu Dor, Cetăţeni de Onoare ai oraşului Năsăud şi Năsăudul sub teroarea timpului; Icu Crăciun, Povestiri cu personaje dubioase; Andrei Moldovan, Mâhnirile limbii române; Lazăr Ureche, Academicianul Virgil Şotropa; Dorel Cosma, Se naşte ceva; Vasile Jimboreanu, Zodia Scorpionului; Dorel Cosma şi Elena Cîmpan, Scriitori bistriţeni. Antologie de versuri şi proză; Lucian Vaida, Arhiva Someşană, vol. VIII, 2010; Doina Macarie, Ipostaze existenţiale în lumea satului tradiţional ş. a.

De asemenea, în anul 2010 am prezentat, în sala de conferinţe a Muzeului Grăniceresc Năsăudean, comunicări cu prilejul aniversării a 96 de ani ai Prof. Univ. Dr. Docent Gavril Istrate, precum şi despre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, însoţite de recitaluri de versuri. Cercetătorul ştiinţific Mircea Prahase a vorbit, în acelaşi cadru, despre Prof. Univ. Dr. Al Husar.

Membrii secţiunii literare şi alţi astrişti năsăudeni colaborează cu articole, studii şi eseuri la diferite ziare şi reviste: Ioan Lăpuşneanu la Răsunetul, Mesagerul, Revista ilustrată, Tribuna ideilor, Arhiva someşană, Plaiuri năsăudene, Curierul năsăudean, Astra blăjeană, Limbă şi literatură română, Mişcarea literară, Tribuna – Cluj-Napoca, Minerva, Muza someşană şi Zestrea; Ioan Seni la Răsunetul, Studii şi cercetări etnoculturale, Revista ilustrată, Plaiuri năsăudene, Astra năsăudeană, Astra blăjeană, Almanahul Virtus Romana Rediviva etc.; Grigore Marţian la Răsunetul, Tribuna ideilor, Plaiuri năsăudene, Almanahul Virtus Romana Rediviva etc, Ion Mititean la Răsunetul, Tribuna ideilor ş.a.

Cea mai mare realizare a Despărţământului Năsăud al ASTREI este elaborarea şi tipărirea, în două ediţii, a Dicţionarului culturii şi civilizaţiei populare al judeţului Bistriţa-Năsăud, vol. I, Ţara Năsăudului, lucrare iniţiată şi coordonată de Ion Seni, cu participarea unui mare număr de colaboratori, printre care Liviu Păiuş, Ion şi Lucreţia Mititean, Ioan Lăpuşneanu, Sever Ursa, Grigore Marţian, Alice Seni ş.a. Volume de autor şi colective au mai publicat: Ion Seni, Năsăudenii şi Marea Unire şi La fântâna cu doi fagi (în colaborare cu Mecedon Tofeni, Ana Băeş şi Radu Băeş); Grigore Marţian, Idei pedagogice ale Şcolii Năsăudene şi alte însemnări, Ion Mititean, În vârful peniţei, 9 volume, O şcoală după un sfert de veac (în colaborare cu Lucreţia Mititean), Arta meşteşugarilor năsăudeni (în colaborare cu Lucreţia Mititean şi Floarea Pleş; Sever Ursa, Vasile Rebreanu învăţător, folclorist şi animator cultural, Constelaţia Rebreanu (în colaborare cu Mihail Vlad), Omagiu lui Liviu Rebreanu (în colaborare cu Mihail Vlad), Poezii de Iustin Ilieşiu (ediţie îngrijită); Ioan Lăpuşneanu, Emil Rebreanu- Eroul de la Ghimeş-Făget, Ed. Karuna, Bistriţa, 2011, Cetăţeni de Onoare ai oraşului Năsăud, (în colaborare cu Dumitru Mureşan), Ed. Karuna Bistriţa, 2011, Năsăudul sub teroarea timpului (în colaborare cu Dumitru Mureşan şi Ovidiu Maghiar), Ed. Karuna Bistriţa, 2011, Himere din Ţara cu dor, de Octavian Ruleanu ( ediţie îngrijită, în colaborare cu Grigore Marţian şi Vasile Şt. Tutula), Ed. „George Coşbuc” Bistriţa, 2011; Liceul „George Coşbuc”. Micromonografie, Năsăud, 1988 ( în colaborare cu Grigore Marţian, Gheorghe Pleş şi Octavian Ruleanu); Traian Pavelea, Năsăudul – repere istorice şi culturale şi Societăţi culturale năsăudene; Romulus Berceni, Viaţa la ţară. Chiochiş, 4 volume, Corul Deisis, precum şi trei volume de versuri; Liviu Păiuş, Folclorul Văii Rodnei, Ed. „George Coşbuc”, Bistriţa, 2002 , Lacrimi şi durere, Ed. „George Coşbuc” Bistriţa, 2003, Monografia comunei Rodna, 2 vol. Ed. „George Coşbuc” Bistriţa, 2003, Someş, apă mergătoare, Ed. „George Coşbuc” Bistriţa, 2003, Istoricul învăţământului românesc din Rodna Veche, Ed. „George Coşbuc” Bistriţa, 2004 (în colaborare cu S. Păiuş), Poezii populare de pe Valea Someşului, 2010. Harnicul şi destoinicul cercetător Liviu Păiuş a îngrijit şi următoarele ediţii: Ion Pop Reteganul, Poveşti ardeleneşti, 2003, Fl. Porcius, Flora phanerogamă din fostul District al Năsăudului, 2005, Fl. Porcius, Flora din fostul District al Năsăudului, 2005, Fl. Porcius, Diagnosele plantelor phanerogame, 2005, Fl. Porcius, Ierbar năsăudean, 2005.

De asemenea, se află în curs de elaborare Monografia oraşului Năsăud, din care a apărut, în anul 2009, volumul întâi, la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, iar volumele al doilea şi al treilea sunt în curs de redactare. Din colectivul care lucrează la redactarea acestei lucrări monumentale fac pare următorii: Romulus Berceni, Paula Burdeţi, Aurel Cleja, Vasile Lechinţan, Simion Lupşan, Ioan Lăpuşneanu, Ironim Marţian, Grigore Marţian, Dumitru Mureşan, Ovidiu Maghiar, Adrian Onofreiu, Traian Pavelea, Gheorghe Pleş, Claudia Peteanu-Sabău, Florica Pop, Mircea Prahase, Viorel Rusu, Pompei Raus, Ioan Seni, Vasile Tutula, Lucian Vaida. Redactor ştiinţific al lucrării este Prof.Univ. Dr. Ironim Marţian, iar secretar general de redacţie Colonel (r) Dr. Vasile Şt. Tutula.

Pe raza de activitate a Despărţământului Năsăud al Astrei apar următoarele reviste: Arhiva Someşană, seria a III-a (revistă a Muzeului Grăniceresc Năsăudean în colaborare cu Departamentul de istorie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), Muza someşană, 3 numere tipărite, Amalgam, Tribuna ideilor, 42 de numere, (Redactori Ludmila Găzdac, Ioan Lăpuşneanu, Grigore Marţian şi Dochia Moldovan), Cuibul visurilor, Maieru (director Sever Ursa), Cetatea Rodnei, Rodna (director Liviu Păiuş), Curier năsăudean (redactor Olga Lucuţa), Plaiuri năsăudene (redactor Radu Sârbu) şi Ecologistul (redactor Romulus Berceni).

O activitate sub aşteptări s-a desfăşurat în Cenaclul Literar „Liviu Rebreanu” a cărui activitate a cam încetat după trecerea în eternitate a profesorului Octavian Ruleanu. Cu ani în urmă la şedinţele cenaclului au participat, pe lângă membrii locali, scriitori din ţară: Ion Mureşan din Cluj-Napoca, Zaharia Sângeorzan de la Iaşi ş.a. O primă urgenţă în activitatea noastră este reluarea activităţii cenaclului literar şi preluarea în administraţia şi coordonarea noastră a revistei Tribuna ideilor. Forţele creatoare literare existente în zonă presupun o activitate superioară. Ideal ar fi ca revista Tribuna ideilor, iniţiată de regretata profesoară Ludmila Găzdac să apară trimestrial, sau măcar semestrial, iar colectivul de redacţie să fie completat cu scriitori din zonă. Năsăudul trebuie să-şi menţină vocaţia de oraş cultural pentru a adăuga noi nume la lista bogată a creatorilor formaţi şi plecaţi în ţară şi în lume de pe aceste meleaguri.

Ioan LĂPUŞNEANU

USR-PLUS

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]