Andrei Moldovan despre traducerile lui Jean - Louis Courriol şi romanele lui Nichita Danilov. În revista “Pro Saeculum”

Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Cezar Petrescu, Marin Preda, Ion Băieşu, Marin Sorescu, Mircea Dinescu, Bogdan Teodorescu, Marta Petreu. Sunt cei 12 scriitori români din care a tradus (în frnaceză) Jean-Lous Courriol. Aşa susţine Andrei Moldovan în ultimul număr (7-8) al revistei Pro Saeculum din 2015, care a ajuns şi la noi în aceste zile de ianuarie 2016. Textul său se intitulează “Un chant d’amour et de la mort”, două pagini de revistă, unde, spune cronicarul printre altele: “De notorietate sunt traducerile din Eminescu, apreciate unanim ca fiind cele mai izbutite în limba franceză, dar «proba de foc», cred eu, a dat-o cu «La Lilieci» de Marin Sorescu, extrem de greu de transpus într-o limbă străină, după cum se ştie, chiar dacă nu e de neglijat consultanţa ce a putut să o aibă aproape în persoana soţiei sale (Florica Ciodaru Curriol – n.n.), olteancă.” Jean-Lous Courriol a tradus (aflăm din aceeaşi sursă) trei romane ale lui Liviu Rebreanu, cel de-al treielea fiind “Adam şi Eva”, apărut recent la o editură din Paris. E o poveste întreagă despre traducerile din scriitorii români menţionaţi mai sus, o “poveste” care se citeşte cu plăcere şi, în egală măsură, cu interes. De căutat revista, unde criticul de la Beclean mai semnează o amplă cronică (“Desenul lumii după Nichita Danilov”) despre romanele lui Nichita Danilov, centrându-şi atenţia asupra romanului “Ambasadorul invizibil”, apărut în 2010 la Editura Polirom.
“În ciuda faptului că o seamă din comentatorii cărţii afirmă că romanul ar fi labirintic, spune Andrei Moldovan, eu cred că avem de-a face cu cea mai simplă structură narativă, totodată şi cea mai veche, un arhetip al tuturor structurilor literare: povestirea. Un narator are ceva de spus şi o face în faţa unei persoane sau a mai multora care îl ascultă activ, adică îşi rezervă dreptul să întrerupă relatarea, să ceară lămuriri, să întrebe, să comenteze. Rolurile ajung să se schimbe. Naratarii ajung, din ascultători mai mult sau mai puţin docili, naratori. Ei sunt aceia care dau naştere unor planuri epice noi, iar spre final, interferenţa dintre ele produce adevărate revelaţii.” O cronică amplă, am mai spus, “la obiect”, într-o manieră eseistică, una de nuanţe, dând stilului său eleganţă şi rafinament. Un motiv în plus de a răsfoi cele peste 300 de pagini ale revistei “Pro Saeculum”, condusă de Nina Deşliu (director executiv) şi Rodica Lăzărescu (redactor şef). Cu un Colegiu director format din: Ioan Adam, Radu Cârneci, Niculae Gheran, Irina Petraş, Acad. D. R. Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Magda Ursache. O revistă grea, şi la propriu, şi la figurat. O revistă de cursă lungă. Care apare la Focşani. În provincie, deci!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]