Alexandru Bohăţiel la Năsăud

S-a născut la 12 aug. 1816, într-o familie cu 7 copii, în satul Vultureni din comitatul Cluj, departe de grănicerismul năsăudean. Va face studii la Blaj, apoi studii de drept la Cluj, după care va urma cariera de jurist (avocat) la Tg. Mureş. Profesia îi va permite să fie ales şi deputat în Dieta de la Cluj, în anul 1848, for în care îl va cunoaşte pe viitorul preşedinte al ASTREI, Andrei Şaguna. Din nefericire, cei doi-trei români din Dieta clujeană, maghiară într-o mare proporţie, n-au reuşit să împiedice anexarea Transilvaniei la Ungaria în timpul revoluţiei paşoptiste. Orice act de dreptate pentru români, cerut de cei trei deputaţi români, le putea aduce moartea, pentru că pe străzile Clujului autorităţile ungureşti au îngăduit grupuri de presiune sau cete de huligani care semănau moartea printre români la tot pasul. Zadarnice erau strigătele lui Avram Iancu „Ajută-mă Bohăţel”, că dreptatea pentru români nu se putea obţine „prin argumente filozofice şi umanitare…”

Nerespectarea legii, abuzurile ungurilor exacerbaţi i-au determinat pe români să-şi apere drepturile chiar prin intermediul armelor. Sunt bine cunoscute încercările militare ale lui Avram Iancu, incursiunile grănicerilor năsăudeni pentru a potoli furia insurgenţilor unguri (bustul lui Avram Iancu la Năsăud şi numele unei străzi amintesc viitorimii de eforturile româneşti comune pentru drepturile şi libertăţile românilor, la 1848…). Alexandru Bohăţiel va interveni în calitate de jurist la eliberarea unor grăniceri năsăudeni arestaţi în timpul revoluţiei paşoptiste… Mai târziu îl vor dori în fruntea urbei lor, aspect ce se va concretiza între anii 1861-1876.

În anul 1860 începea o perioadă de liberalism politic în timpul căruia Al. Bohăţiel s-a implicat tot mai mult în lupta pentru drepturile românilor, scoţând în evidenţă onestitatea lor şi spiritul lor pacifist. A apărat cauza ţăranilor români care-şi revendicau pământurile, s-a afirmat în lupta românilor pentru autonomia lor. A fost ales căpitan suprem al districtului năsăudean, fiind preferat dintr-un buchet de intelectuali ardeleni. La 22 mai 1861 actul oficial al Împăratului preciza răspicat: „Eu Împăratul, denumesc pe advocatul de ţară Alexandru Bohăţiel, de căpitan suprem provizoriu al Districtului Năsăud”. Această veste a umplut inimile tuturor românilor de o mare bucurie, urmând felicitări, îmbrăţişări, telegrame, scrisori, multă, multă şampanie… Un român devenea prim dregător într-un ţinut neaoş românesc năsăudean, cu serioase probleme de gestionat…

În scrisorile pe care le primea de la prietenii săi era sfătuit să păstreze integritatea teritoriului grăniceresc, să aibă în grijă fondurile grănicereşti, să nu semneze vreun jurământ care ar dezonora naţiunea română, să militeze pentru respectarea dreptului constituţional, toate actele oficiale să le redacteze în limba română… Să vegheze la provocarea: Românii vor fi în stare să se guverneze prin ei înşişi? Şi proba e Năsăudul!” (ASBN, fond Virgil Şotropa, dos. 428).

A fost primit pe aceste plaiuri năsăudene într-o atmosferă de mare sărbătoare. Din adunarea de primire făceau parte preoţii, dascălii şi autorităţile satelor, buni gospodari, negustori, meseriaşi, pe cât se poate îmbrăcaţi în costume populare noi. Călăreţii proveneau din Valea Someşului, a Bârgăului şi a Şieului, împodobiţi în diverse culori, din care predominau roşu, galben şi albastru…

Călătoria lui Bohăţel de la Cluj la Năsăud a fost mai mult decât triumfală. Era însoţit de numeroşi intelectuali din Cluj, Blaj, Sibiu, Alba-Iulia… Delegaţia era întâmpinată de un numeros popor în frunte cu preoţii şi dascălii satelor… Se cânta româneşte, se cânta Deşteaptă-te române! La Beclean a fost întâmpinat de o delegaţie de năsăudeni condusă de însuşi vicarul Grigore Moisil (care are bustul în curtea bisericii, la câţiva paşi de bustul Bohăţel!). Pe dealul Mocodului a trecut pe sub un arc de triumf pe care surâdea inscripţia „Bine ai venit”, arc împănat cu steaguri tricolore, înconjurat de sute de tineri îmbrăcaţi în straie de sărbătoare. Banda muzicală din Năsăud cânta frumoase piese româneşti iar mulţimea îi striga Să trăiască. Bohăţel s-a oprit pe pragul de sub arcul de triumf, unde primi binecuvântarea vicarului Moisil, apoi, trecând pragul, intrară în Districtul năsăudean, fiind asigurat că atât bucuriile, cât şi greutăţile vor fi trăite împreună… La Salva trecu pe sub un nou arc de triumf, iar la capătul Năsăudului, un al treilea arc de triumf pe care trona deviza: Virtutea romană reînviată”. Intrând în oraş, drumul îi era presărat cu flori, mulţimea cânta de bucurie… În centru îl aşteptau circa 4000 de oameni entuziaşti, fanfara şi muzica… S-au tras de pe Comoară 40 de împuşcături, atâtea câte litere cuprindea textul: Vivat Alexandru Bohăţiel căpitanulu supremu. Într-o atmosferă plină de căldură este condus la cortelul destinat unde fu binecuvântat de protopopul Buzdug…, apoi începură audienţele şi cunoaşterea delegaţilor din ţinut… L-au surprins plăcut câteva texte ce fluturau încurajator: „Libertate constituţională”, „Autonomie municipală”, „Egalitate naţională perfectă” etc. Seara tot oraşul a fost iluminat, serenada la căpitan era însoţită de fanfară, de corul preparanzilor, iar toasturile protopopului Lupşaiu din Rodna animau întreaga asistenţă…

În ziua de 17 iunie se pregătea primirea comisarilor regali, cu călăreţi grănicereşti. La Mocod fură ascultate discursurile acestora… În 18 iunie 1861 Al Bohăţiel depunea jurământul de credinţă faţă de Maiestatea sa Imperială – Francisc Iosif I „Jur pe unu Dumnezeu viu şi etern şi pe credinţa mea cea dreaptă că voi respecta legile, că în toate facerile mele oficioase, fără nicio deosebire,(…) voi face şi duce în desăvârşire dreptul şi dreptatea (…). Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi să-mi deie mântuirea sufletului meu!” A primit apoi sfaturi pertinente de la comisarul gubernial, contele Gabriel de Bethlen…, răspunzând că va fi tot timpul un om al dreptăţii…

Au urmat apoi ani de muncă, ani de afirmare naţională, românească. Succesele administrative erau evidente, dar instaurarea regimului dualist austro-ungar în 1867 a restrâns mult drepturile democratice în ţinuturile româneşti, a început opera dură a deznaţionalizării românilor, a restrângerii drepturilor civice pentru români, fiind introdusă cu brutalitate limba maghiară ca limbă oficială, fiind promovată cenzura presei, restrângerea dreptului de vot, impunerea unui învăţământ maghiarizat, deschiderea puşcăriilor pentru românii nemulţumiţi şi revoltaţi… În astfel de condiţii, Districtul autonom al Năsăudului era desfiinţat în anul 1876, ţinutul fiind anexat la Comitatul Bistriţei care-şi lua numele de Comitatul Bistriţa-Năsăud şi care a durat până la Marea Unire din 1918, an în care primul război mondial şi revoltele popoarelor mici şi mijlocii au determinat căderea imperiilor ţarist, german, austro-ungar şi otoman, iar popoarele nedreptăţite şi-au putut hotărî soarta unindu-se la Ţara Mamă, aşa cum a procedat Basarabia, Bucovina şi Transilvania… În 1876, la desfiinţarea Districtului, Al. Bohăţel, la numai 60 de ani fu pensionat. Peste câţiva ani îl vom găsi preşedinte al Băncii „Economu” din Cluj. În 18 iulie 1897, la 81 de ani se stinge din viaţă, odihnindu-se pe veci în Cimitirul Central din Cluj.

Alexandru Bohăţel rămâne în memoria colectivă a năsăudenilor ca omul dreptăţii, omul progresului în acest ţinut, omul implicat în interesul cetăţenesc. In acest sens vedea el rezolvarea problemelor administrative, siguranţa publică şi personală a năsăudenilor, respectarea proprietăţii, în special a pădurilor, încurajarea comerţului, repararea drumurilor, stimularea creşterii animalelor, menţinerea interesului pentru problemele şcolare şi cele culturale, înfiinţarea Sedriei generale pe plan juridic… Un statut cu 124 de articole reglementa toată activitatea economică, administrativă, social-culturală în acest District năsăudean autonom… An de an se sărbătorea cu mare fast Ziua liceului (4 oct.), se manifestau grandios tinerii liceeni de Maialul elevilor năsăudeni, unde se dansa Căluşarul şi Romana… În District s-a înfiinţat Banca „Aurora”, o fabrică de spirt şi una de bere, numeroase şcoli comunale, preparandia, şcoala de fete, liceul fundaţional grăniceresc cu predare în limba română…

Sunt numeroase împlinirile pe care le-a susţinut în ţinutul năsăudean, de aceea sunt la fel de numeroase şi motivele pe care le au astăzi năsăudenii de a-l statornici pe Alexandru Bohăţel printr-un bust în eternitatea Năsăudului. Bustul este opera d-lui ILORION VOINEA – sculptor, din Cluj-Napoca.

Fie-i aducerea aminte plăcută şi memoria veşnică!

Inginer Dumitru Mureşan,

Primar al oraşului Năsăud

1 Decembrie 2009.

Mulţumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea Bustului:

Donator: D-l. deputat Dorin Horea Uioreanu;

Autorul proiectului: d-l. arhitect Iulius Hulpe din Bistriţa;

Autorul bustului: D-l. Ilarion Voinea, sculptor din Cluj-Napoca;

Constructor: S.C. „Piconmet Fin” SRL Năsăud – adm. d-l ing. Ilie Pinca

Mulţumiri Consiliului Local Năsăud, care a aprobat prin H.C.L.N. nr.99/2009, amplasarea şi execuţia bustului, precum şi persoanelor de specialitate din cadrul Primăriei oraşului Năsăud, care au coordonat şi supravegheat execuţia acestui bust.