Albastrul care vindecă...

,,Puiule de om tu când visezi,

Lumea ne-o rearanjezi

Stârneşti de vrei păsări de foc şi zmei

Şi zâmbetul tău curat şi el

Are paradis în el”

Albastru care vindecă. Tăcerea care vindecă. Unii oameni, care nu au reuşit să găsească nicăieri cuvintele care vindecă, transformă tăcerea într-un mecanism de vindecare. În anumite situaţii, s-ar putea ca tăcerea să aibă un efect mai bun decât mii de cuvinte abrazive pentru un echilibru subţire. S-ar putea ca, odată dispărute cuvintele, să se facă auzit mesajul vieţii.

Marţi, 2 aprilie, a fost o zi cu mesaj, o zi de conştientizare a autismului. A fost o zi în care am ales să observ, mai mult decât să scriu şi să vorbesc, o zi în care am revăzut oameni care îmi sunt dragi, chiar dacă ei nu ştiu acest lucru, o zi în care am văzut mulţi copii, mult albastru... A fost o zi frumoasă. Ştiu, toate momentele frumoase au un final, dar cele care contează, te ajută să fii mai bun...

Am ales să las cuvintele în sarcina Anei Dragu. Cu ea a pornit totul. Puterea exemplului...

,,În 2007, ziua de 2 aprilie a fost declarată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. De atunci au trecut şase ani, şase ani în care numărul copiilor diagnosticaţi cu o tulburare din spectrul autist a crescut cu o repeziciune ameţitoare, stârnind îngrijorare în rândul specialiştilor şi dând naştere unor campanii de presă binevenite. În spatele fiecărei campanii stă, aproape mereu, câte un părinte care a ales să lupte. În urmă cu şase ani am trecut şi eu prin aceleaşi întâmplări dureroase prin care îi e dat să treacă oricărui părinte cu un copil cu autism: diagnostice pripite, greşite sau, din contră, ezitări în diagnosticare (...) Eu am ştiut atunci că nu am altă şansă, decât să învăţ singură cum să îmi ajut copilul. Am făcut cursuri peste cursuri- din fericire cele potrivite chiar dacă costisitoare.(...) Noi am avut în ultimii trei ani, acţiuni de fiecare dată de Ziua Internaţională a Autismului. Acţiunea aceasta este mai de impact, pentru că am avut alături de noi foarte mulţi voluntari. Noi suntem doar şapte oameni la Micul Prinţ şi fără ajutorul lor nu am fi reuşit să aducem public în plus. Eu sper că reuşim prin acest gen de acţiuni să sensibilizăm destul de mult.

Visul cel mai mare este ca terapia pentru copiii cu autism să fie gratuită. E cel mai mare vis, iar noi deocamdată putem susţine doar o parte din costurile terapiei pentru cazurile sociale. În acest moment, 35 de copii vin în mod curent la terapie la Micul Prinţ, dar avem mai mulţi copii în evidenţă sau au program coordonat de acasă.

Autismul înseamnă: Iubeşte-mă aşa cum sunt. Respectă-mă chiar dacă nu mă înţelegi! Cere-mi doar ceea ce eşti pregătit să îmi oferi!”

Ana Dragu, preşedinte Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism ,,Micul Prinţ”- Bistriţa