100 de ani de Jandarmerie în judeţul Bistriţa-Năsăud

sursa: Jandarmeria bistriţeană

 Astăzi, a avut loc vernisajul Expoziţiei Aniversare, intitulate sugestiv 100 de ani de Jandarmerie în judeţul Bistriţa-Năsăud. Aceasta a fost organizată cu sprijinul Arhivelor Naţionale - Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud, la sediul acestei instituţii, din strada Gării, nr. 3-5.

Au fost expuse documente vechi, fotografii, materiale aflate în dotarea jandarmilor în decursul timpului şi diverse ţinute purtate în perioade diferite de timp, pe tipuri de misiuni, inclusiv cele actuale aflate în dotarea jandarmilor.

La vernisaj au fost prezente autorităţile judeţene, prefectul Ovidiu Frenţ, preşedintele Consiliului Judeţean - Emil Radu Moldovan, şi oficialităţi locale dar şi şefii instituţiilor cu care Jandarmeria cooperează la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.

          Punctul culminant al activităţilor dedicate Zilei Jandarmeriei Române la Bistriţa, va fi organizat mâine, 3 aprilie 2017, de la ora 12.00, pe Pietonalul Liviu Rebreanu, unde vă aşteptăm în număr cât mai mare.

         La împlinirea a 168 de ani de la înfiinţarea acestei arme, veţi putea asista la un ceremonial militar specific, veţi putea vedea tehnica folosită de jandarmi în diferite misiuni dar şi autovehiculele aflate în dotarea inspectoratului.

       *** 

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române este 3 aprilie 1850 când, printr-un act domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi. Prin această lege, s-a dat statutul juridic armei Jandarmeriei şi s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.

             Alte preocupări de stabilire a cadrului legislativ s-au materializat în „Anaforaua” din 22 martie 1850, a Divanului Obştesc, „pentru înfiinţarea corpului de jandarmi” (în Moldova); „Legea Jandarmeriei Rurale” din 1 septembrie 1893 completată cu legea din 1908 (în Ţara Românească).

Primul Război Mondial a oferit României prilejul să recurgă la mijloace politico-militare pentru reîntregirea hotarelor. Între componentele sistemului militar care s-au angajat fără reţinere să servească drapelul tricolor, s-a aflat şi Jandarmeria. Din multitudinea faptelor de arme din campania anului 1916, amintim acţiunile desfăşurate de trupele de jandarmi în asigurarea poliţiei frontului marilor unităţi române pe timpul ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei, precum şi organizarea administrativă a teritoriilor eliberate.

În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau să înscrie pagini nepieritoare de eroism, alături de Armata Română, în marile bătălii desfăşurate. La 1 iulie 1918 armata se demobilizează, iar jandarmii au organizat punctele de trecere peste demobilizaţi, posturi, patrule şi detaşamente pentru supravegherea acestora, ca demobilizarea să se desfăşoare în linişte. Prin decretarea în octombrie 1918 a celei de-a doua mobilizări a armatei române, Jandarmeria a contribuit la desfăşurarea acesteia, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale şi a măsurilor pentru menţinerea ordinii şi liniştii în ţară. Armata Română a reluat lupta pentru eliberarea întregului teritoriu naţional, iar Jandarmeria a început să instaureze ordinea şi liniştea, a înfiinţat companii de poliţie în judeţele eliberate.

Evenimentele de la sfârşitul Primului Război Mondial au dus la destrămarea monarhiei Austro-Ungare şi crearea de state naţionale unitare, printre care, la 1 Decembrie 1918, prin unirea Transilvaniei cu România şi a Statului Naţional Unitar Român.

Pentru a preîntâmpina dezordinea şi a înlocui vidul de autoritate creat prin retragerea administraţiei şi Jandarmeriei din monarhie, în luna noiembrie 1918, Comitetul Naţional Român Central a hotărât constituirea gărzilor naţionale în fiecare localitate cu scopul „de a susţine ordinea, de a împiedica cu toată forţa, orice încercare de tulburări, jafuri, devastări, pustiiri, silnicii”; misiunea lor era de „a păşi momentan la acţiune, ori de câte ori, ordinea obştească, siguranţa personală, ori averea oricărui particular, precum şi averea oricărei corporaţii, e ameninţată.”

La Bistriţa, Garda Naţională Română s-a constituit la 29 octombrie 1918, iar  la Năsăud, în 4 noiembrie 1918. La fel s-au organizat gărzi naţionale şi în celelalte localităţi ale judeţului. Misiunea lor era „să se ferească de provocări, răzbunări şi, să vegheze asupra bunurilor cetăţenilor, să ţină ordinea, să împiedice răzbunările personale, să împiedice furturile.”

Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de primul război mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.

Pentru perioada 1918-1920, organul care a facilitat integrarea Transilvaniei în sistemul statal unitar român, a fost Consiliul Dirigent. În cadrul acestuia, s-a organizat „Resortul de Interne”, condus de Iuliu Maniu şi având secretar general pe prof. univ. dr. Victor Onişor, de la Facultatea de Drept din Cluj, originar din Zagra.

Preluându-şi atribuţiile în domeniul ordinii publice, Consiliul Dirigent – Resortul Internelor – a emis la 11 ianuarie 1918 o „Notă circulară pentru primirea în corpul jandarmeresc”, în care erau stabilite condiţiile de încadrare a personalului „în corpul Jandarmeriei Rurale ce se organizează” iar la 17 ianuarie 1919, Consiliul Dirigent, Resortul Internelor solicita printr-o telegramă adresată Prefecturii judeţului Bistriţa-Năsăud sprijinul pentru organizarea unei Companii de Jandarmi în judeţ.

În domeniul legislativ, au urmat o serie de acte normative, care aveau ca scop „unificarea legislaţiei” între toate provinciile româneşti. În acest cadru s-au înscris Decretul regal nr. 1695/29 aprilie 1919, prin care s-a creat Batalionul de Jandarmi Moldova. Batalionul era alcătuit din 4 companii teritoriale cu sediile la Storojineţ, Câmpulung-Moldovenesc, Rădăuţi şi Cernăuţi. În cadrul Companiei teritoriale Cernăuţi, era organizată şi Compania de Jandarmi Bistriţa, subordonată Regimentului 10 Jandarmi Cernăuţi.

Activitatea Companiei de Jandarmi Bistriţa s-a desfăşurat potrivit specificului instituţiei, astfel principalele misiuni se refereau la asigurarea ordinii şi liniştii publice, controlul respectării legilor, a localurilor publice şi instituţiilor administrative; asigurarea pazei demnitarilor aflaţi în vizită în judeţ; elaborarea de rapoarte privind „starea de spirit a populaţiei”, în care erau consemnate aspecte legate de viaţa economică, opinii politice, minorităţi naţionale, controlul străinilor, confiscarea publicaţiilor interzise.

În ceea ce priveşte arondarea la Compania Teritorială Cernăuţi, se sublinia că aceasta nu era cea mai potrivită alegere. „Compania de Jandarmi Bistriţa aparţine de Regimentul 10 Jandarmi Cernăuţi. Această împărţire după părerea noastră, este foarte nenaturală din următoarele motive: configuraţia geografică a judeţului nostru e de atare natură, că populaţiunea cu toate afacerile ei, gravitează spre Cluj, cu Cernăuţiul nu are nicio legătură economică, comercială, politică, juridică; legătura directă de cale ferată, telefon şi poştă cu Cernăuţiul ne lipseşte peste tot, din punct de vedere administrativ al Companiei de Jandarmi Bistriţa, sediul Cernăuţi al Regimentului 10 Jandarmi este foarte incomod, nenatural şi îngreunat cu foarte multe greutăţi”.

Prin Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale, din 23 martie 1929, se preciza că Jandarmeria era „un corp organizat milităreşte, instituit pentru a veghea, în comunele rurale, la siguranţa de Stat, la menţinerea ordinii publice, precum şi la executarea legilor şi regulamentelor”.

Din punct de vedere organizatoric, „formaţiunile teritoriale cuprind: posturi, secţii, legiuni, inspectorate şi un inspectorat general.”

De asemenea se preciza că instituţia aparţinea Ministerului de Interne, şi erau detaliate aspectele referitoare la personal, ierarhia şi disciplina militară, instrucţie.

La articolul 43 se preciza că „jandarmii reangajaţi sunt ofiţeri de poliţie judiciară” la fel, şi „ofiţerii de jandarmi, până la gradul de comandant de legiune, inclusiv” iar la art. 45 era stabilit modul de constatare a infracţiunilor.

Cu începere de la 20 mai 1929, prin Decizia Ministerului de Interne nr.3673/2 din mai 1929, este înfiinţată Legiunea de Jandarmi Rurali Năsăud, cu reşedinţa în Bistriţa.

Aceasta cuprindea cuprindea 5 secţii şi 28 de posturi.

Prin Decizia Ministerului de Interne nr.2104/2 iulie 1929 uniforma jandarmilor a fost fixată astfel:

a) pentru capelă, tunică şi manta, culoarea postavului va fi bleu-jandarm;

b) pentru pantaloni culoarea postavului va fi neagră”.

Prin Decretul regal nr.2132/15 din octombrie 1929, „Comandamentul Corpului de Jandarmi ia denumirea de Inspectoratul General al Jandarmeriei, brigăzile şi regimentele, denumirea de inspectorate, iar companiile de jandarmi - denumirea de legiuni”.

Prin Decizia Ministerului de Interne nr.1.106/1 din  iunie 1930, s-au reorganizat legiunile de jandarmi, pentru judeţul Năsăud, situaţia a fost următoarea:

Legiunea de Jandarmi Năsăud cu reşedinţa în oraşul Bistriţa cuprindea 4 secţii, 28 posturi şi 2 posturi speciale (1 mai-1 octombrie).

Posturile speciale, pentru paza zonelor de trecere - peste munţi - în alte regiuni, erau necesare deoarece, citez:  „s-a dovedit că, cu ocaziunea târgurilor de ţară ce se ţin în Rodna, la care târguri se prezintă comercianţi de vite din Bucovina, că, cu această ocaziune, pe muntele Rotunda - punctul de trecere între Bucovina şi Ardeal - stau tâlhari la drumul mare, care jefuiesc călătorii.

Pentru ca acestora să le fie asigurată viaţa şi avutul, avem onoare a vă ruga să binevoiţi a interveni, ca cel puţin în timpul de vară de la 1 mai-1 noiembrie, să fie instalat pe acest munte un Post de Jandarmi din cel puţin 4 persoane care să ţină paza acestei trecători, precum şi patrularea pe munţi.

În cazul că acest Post de Jandarmi nu se va înfiinţa, târgul de ţară din Rodna - unde se adună vite din toate comunele de pe Valea Someşului, începând de la comuna Mocod, având munţi în aceste regiuni şi care târguri erau foarte cercetate de comercianţii din Bucovina şi Polonia - va decădea iar populaţia va suferi foarte mult, neputându-şi valoriza vitele”.

Evoluţia firească a evenimentelor în N-V Transilvaniei a fost curmată de prevederile celui de al II–lea Dictat de la Viena (30 august 1940); printre cele 11 judeţe cedate Ungariei horthyste, s-a aflat şi judeţul Bistriţa-Năsăud.

Pentru acest teritoriu, după o perioadă de administraţie militară (septembrie-noiembrie 1940), s-a introdus administraţia civilă a statului ungar, inclusiv organele şi instituţiile specifice Jandarmeriei.

Odată cu difuzarea Proclamaţiei regelui din seara zilei de 23 august 1944, Jandarmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut la executarea misiunilor specifice în condiţiile noii situaţii operative. Ea şi-a adus o contribuţie notabilă şi în etapa a doua a participării României la cel de-al doilea război mondial după această dată, care a marcat desprinderea României de Axă, trecerea de partea Naţiunilor Unite şi participarea la operaţiile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest şi în continuare, la operaţiile din Ungaria, Cehia, Slovacia şi Austria.

Revenind la situaţia din Transilvania de Nord, în toamna anului 1944, teritoriul judeţului Năsăud a fost eliberat, însă fiind considerat „zonă de operaţii militare” a rămas sub administraţie militară sovietică până la 9 aprilie 1945.

Inspectoratul General al Jandarmeriei a elaborat la 11 septembrie 1944 „Instrucţiunile nr. 44.158 pentru organizarea şi funcţionarea jandarmeriei în Ardealul de Nord” care prevedeau că „Jandarmeria ocupă şi organizează teritoriul cucerit din Ardealul de Nord, din punct de vedere poliţienesc, potrivit instrucţiunilor de faţă, regulamentului de serviciu în vigoare şi în conformitate cu dispoziţiile ce se vor da de Marile Unităţi operative din zonă.

În mod normal, formaţiunile jandarmereşti, (legiuni, secţii, posturi) se instalează în teritoriu, în vechile circumscripţii teritoriale evacuate în 1940, în raport cu situaţia operativă locală.

În urmărirea problemelor de siguranţă existente în teritoriu se punea accent pe mişcarea legionară, spionaj, terorism, paraşutişti, îndemnurile de rebeliune, grevele şi sabotajul.

La 10 noiembrie 1944, Legiunea de jandarmi Năsăud raporta Inspectoratului de Jandarmi Cluj că „această legiune a ocupat întreg teritoriul rural, stăpânind fiecare şef de post, teritoriul, din punct de vedere poliţienesc.

La 14 noiembrie 1944, Comandamentul General al Etapelor a transmis Garnizoanei Bistriţa ordinul de retragere. Citez: „potrivit hotărârii Comisiei Aliate de Armistiţiu, se vor retrage, deocamdată, din Ardealul eliberat, autorităţile militare şi autorităţile civile instalate de Înaltul Comisar al Ardealului.

La 11 noiembrie 1944 au fost elaborate „Instrucţiuni speciale referitoare la noua organizare a Jandarmeriei”, elaborate în „conformitate cu hotărârea Comisiei Aliate pentru aplicarea Armistiţiului”.

Potrivit acestora, Legiunea de Jandarmi Năsăud aparţinea de Inspectoratul de Jandarmi Cluj; situaţia se va schimba în urma Ordinului circular strict secret al Inspectoratului General al Jandarmeriei din 25 decembrie 1944, prin care Legiunea Năsăud va rămâne în subordinea Inspectoratului Cluj, dar cu dislocarea la Vatra - Dornei şi subordonarea faţă de Legiunea de Jandarmi Câmpulung.

Legiunea de Jandarmi Năsăud avea un efectiv de 4 ofiţeri, 157 subofiţeri şi 123 trupă, în total, 284 de militari.

Revenirea în localitatea de reşedinţă şi dislocarea în teritoriul judeţului s-a făcut în decursul lunilor iunie-iulie 1945; astfel, Secţia de Jandarmi Rodna raporta Legiunii Năsăud, reinstalarea posturilor secţiei.

Autorităţile comunale şi populaţia au primit cu mare bucurie şi încredere instalarea Jandarmeriei, sunt nemulţumiţi că nu s-au instalat posturi în restul de comune din raza acestei secţii; am trecut prin toate comunele, am luat contact cu populaţia şi cu autorităţile comunale; starea de spirit bună, populaţia mulţumită că se instalează autoritatea românească”.

Reluarea activităţii specifice Jandarmeriei a preocupat organele de decizie la nivel superior. În această direcţie, Inspectoratul General al Jandarmeriei a elaborat „Instrucţiunile nr. 1080/ din 10 august 1945 pentru înfiinţarea şi funcţionarea sectoarelor de jandarmi”, prin care se desfiinţau secţiile de jandarmi şi se înfiinţau în fiecare plasă, sectoare de jandarmi: conform acestor dispoziţii, în cadrul Legiunii Năsăud s-au organizat 6 sectoare.

În anul 1948 un număr de 130 subofiţeri, repartizaţi în teritoriu astfel:

-       reşedinţa Legiunii, oraşul Bistriţa;

1.  Sectorul de Jandarmi Bistriţa;

2.  Sectorul de Jandarmi Bârgău;

3.  Sectorul de Jandarmi Lechinţa;

4.  Sectorul de Jandarmi Năsăud;

5.  Sectorul de Jandarmi Rodna;

6.  Sectorul de Jandarmi Şieu.

În anul 1949, schimbările politice vor influenţa şi activitatea Jandarmeriei.

Prin Decretul nr.25/ din 22 ianuarie 1949 pentru înfiinţarea Miliţiei „Poliţia şi Jandarmeria se desfiinţează”; locul lor a fost luat de alte instituţii, care aveau misiunea de a exercita şi atribuţiile specifice Jandarmeriei.

…Şi istoria și-a urmat cursul...

În anul 1984 în oraşul Bistriţa a fost dislocată o subunitate nivel pluton din cadrul unei unităţi de nivel superior, U.M. 0716 Şomcuta-Mare, jud. Maramureş. Această subunitate avea o destinaţie antiteroristă, asigurând paza sediului propriu, a sediilor Securităţii şi Miliţiei, precum şi executarea, împreună cu organele de miliţie a misiunilor privind asigurarea liniştii şi ordinii publice în municipiul Bistriţa.

Din luna iulie 1990, subunitatea devine pluton independent.

Modernizarea Jandarmeriei în spiritul legii, trebuie privită în ansamblul reconstrucţiei instituţiilor statului român. Astfel, în luna noiembrie 1990, s-a înfiinţat Detaşamentul de Jandarmi Bistriţa, subordonat direct Brigăzii de Jandarmi Cluj-Napoca, primind indicativul militar U.M. 0565 Bistriţa. Detaşamentul avea în compunere 3 plutoane cu misiuni diferite, referitoare la pază obiective, pază şi ordine, intervenţii. Pentru prima dată se organiza instruirea militarilor în termen.

Conform „Legii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne nr.40/din 18 decembrie 1990”, trupele de jandarmi erau încadrate în acest minister, trupe care „direct, sau în cooperare cu alte forţe legitime ale statului, participă la combaterea manifestărilor de violenţă şi la restabilirea ordinii publice” aspect întărit prin  Hotărârea de guvern nr.769/din 11 noiembrie 1991.

Începând cu data de 1 noiembrie, prin Ordinul Ministerului de Interne nr. I/05572/01.11.1995, s-a înfiinţat Batalionul 45 Jandarmi Bistriţa, pe structura fostului Detaşament de Jandarmi, primind indicativul numeric militar şi codul acestuia, respectiv U.M. 0565 Bistriţa.

Prin Decretul Prezidenţial nr. 9 din 20.01.1997, la data de 30.03.1997, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului de Interne nr. I/07184, unitatea a primit Drapelul de Luptă.

La 4 iunie 1998, s-a aprobat „Legea privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române” nr. 116/1998.

Odată cu promulgarea legii în 1998, principala misiune a Jandarmeriei a devenit paza şi apărarea obiectivelor, misiune desfăşurată doar cu personal profesionalizat (subofiţeri) iar misiunile de asigurare şi restabilire a ordinii publice se desfăşurau cu jandarmi angajaţi pe bază de contract şi militari în termen.

Prin Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române s-au redefinit instituţia şi principalele atribuţii ale acesteia, misiunile de ordine publică devenind elementul de bază al activităţii specifice.

În acest cadru legislativ, la nivelul judeţului a fost creat Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Gelu Voievod” al judeţului Bistriţa-Năsăud începând cu data de 01.05.2005 căruia i s-au încredinţat misiunile specifice.

Începând cu data de 01.01.2007, prin efectul Legii nr. 395 din 16 decembrie 2005, odată cu suspendarea stagiului militar obligatoriu în timp de pace, întregul efectiv al inspectoratului a devenit profesionist, prin desfiinţarea categoriei jandarmilor angajaţi pe bază de contract şi trecerea celor care îndeplineau condiţiile legale de studii, în corpul subofiţerilor.

Unitatea a suferit de-a lungul timpului un număr de restructurări organizatorice, generate de circumstanţele economice şi sociale existente, care însă nu au adus modificări atribuţiilor şi principalelor misiuni, deşi au avut ca efect reducerea numărului de personal disponibil. Ilustrativ în acest sens o reprezintă reorganizările succesive din 01.04.2011 şi 15.06.2011 când, inspectoratul a pierdut peste 70 de posturi, reprezentând aproximativ 20% din total.

Odată cu realizarea dualismului forţelor de ordine publică din România – reprezentat de colaborarea dintre Jandarmerie şi Poliţie - se garantează echilibrul instituţional, dualismul fiind acel factor de echilibru democratic care are o mare eficacitate în gestionarea situaţiilor deosebite.     

Organizarea la nivelul judeţului, atribuţiile şi modul de îndeplinire al misiunilor de către Jandarmerie se subordonează devizei Jandarmeriei LEX ET ORDO – LEGE ŞI ORDINE, ca fundament al apărării ordinii şi siguranţei publice şi a Statului.

Jandarmeria Română se prezintă astăzi ca o instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]