10 mai – Ziua Regalităţii – la români

 

         O zi cu triplă semnificaţie în istoria şi dezvoltarea României moderne, 10 mai fiind un punct de referinţă pentru români, o zi de suflet şi pentru sufletul tuturor românilor – „Ziua Regalităţii” în România, sărbătorită la 10 mai, din 1866 şi până în 1947.

         Ziua Regalităţii este o sărbătoare naţională specială pentru poporul român,  legiferată de Camera Deputaţilor, în aprilie 2015, devenind sărbătoare naţională data de 10 mai.

         Ziua Regalităţii este o zi cu triplă importanţă istorică pentru România pentru următoarele evenimente istorice derulate la 10 mai: la 10 mai 1866, Carol I a sosit la Bucureşti şi a depus, în faţa Parlamentului României, jurământul de credinţă, fiind încoronat Principe al României; la 10 mai 1877, Principele Carol I a proclamat Independenţa României, ţara a devenit liberă şi suverană, iar la 10 mai 1881, România devenea regat, Cartol I fiind primul rege al României.

         „Casa Regală a României a fost un punct de reper pentru dezvoltarea şi modernizarea României, având un rol benefic în istoria zbuciumată a românilor, iar monarhia a fost cea care a salvat România.

 

Un rege iubit, stimat şi un om cât veacul pentru români – Regele Mihai I

 

         MS Regele Mihai I al României a făcut parte din prima generaţie de după Marea Unire, fiind contemporan şi cu aplicarea Constituţiei din 1923, care a făcut din România un stat modern şi european, fiind Regele românilor în anii infernali din cel de-al Doilea Război Mondial, reprezentând ultima speranţă a ţării, redevenind, după 1989, speranţa schimbării la vârf, de care România avea atâta nevoie.

         A fost un valoros şi veritabil ambasador al României la curţile marilor puteri monarhiste ale Europei, contribuind masiv la eforturile de integrare a României în NATO şi Uniunea Europeană.

         „E singura personalitate care pare capabilă să menţină ţara pe linia de plutire şi să o salveze de anarhie sau comunism. Are o foarte bună înţelegere a situaţiei interne şi internaţionale a României”, a scris despre el ministrul britanic de Externe, premierul englez, Winston Churchill.

         Regele Mihai I al României a lăsat un edificator şi memorabil testament, spus în faţa Parlamentului României: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie”... „Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea”... „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”.

         Regina Ana îi spune la refugiul elveţian de la Saint Moritz: „Dacă ai fi avut şansa, ai fi fost un rege foarte bun. Dar la fel de bine ai putea fi un bun inginer, mecanic, pilot sau fotograf. Dacă prima opţiune nu e posibilă, atunci vom încerca una din celelalte”.

         Regele Mihai I a avut o viziune pe 30 de ani pentru România, referitor la spiritul de răspundere, loialitate, generozitate şi puterea exemplului pentru toţi românii, precizând că: „La 1 ianuarie 2007, România a început un nou timp istoric, tot atât de important şi de inspirat ca şi cel urmat anului 1918... Pun această răspundere în mâinile Principesei Margareta şi a Principelui Radu cu speranţa că vor putea să o ducă la bun sfârşit”.

         Ziua Regelui sau Ziua Regalităţii a fost Ziua Naţională a României între 1866-1916 şi 1918-1947, fiind sărbătorită la 10 mai de către toţi românii, care luau parte la o bătaie cu flori la şosea, care a fost interzisă în 1917, de către ocupaţia germană, iar în 1947 este definitiv interzisă, după abdicarea forţată a Regelui Mihai I al României.

         În Imnul Regal al României – „Trăiască Regele”, Vasile Alecsandri spune: „O! Doamne Sfinte,/ Ceresc Părinte, susţine cu a Ta mână, Coroana Română!”

 

         Clubul Monarhiştilor Bistriţeni crede că numai Monarhia salvează România, fiind calea sigură spre prosperitate şi democraţie adevărată!

 

Comentarii

10/05/19 17:42
Vizitator

Ziua de 10 MAI, cunoscuta si sub denumirea de „Ziua Regalităţii” are o triplă semnificație si anume: 1866- începutul domniei principelui Carol I; 1877- Independenţa de stat a Romaniei; şi 1881- transformarea ţării din principat în regat, iar Carol I a fost încoronat ca primul Rege al Românei.
De aceea, 10 MAI a fost Ziua Naţională a României, timp de 81 de ani, din 1866 până în 1947, odată cu venirea comuniştilor la putere. După instaurarea comunismului, sărbătoarea legată de Ziua Regalităţii a fost ştearsă din calendar. Până si Ziua Independenţei, de stat a Romaniei a fost falsificata de comunisti fiind mutată pe 9 mai, invocand discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai 1877. In realitate, România îşi câştigă independenţa faţă de Imperiul otoman ca urmare a contribuţiei semnificative din cadrul războiului ruso-turc (1877 – 1878), iar pe 10 mai 1877, Senatul ţării votează proclamaţia de independenţă, care a fost apoi aprobată în 1878 în cadrul Congresului de la Berlin. Chiar si in prezent se mentine confuzia introdusa de comunisti, când vine vorba despre independenţa Romaniei, se face trimitere la data de 9 mai 1877.
Si inca o coincidenta fericita. Anul acesta, pe 26 mai cand vor avea loc alegerile europarlamentare se implinesc 100 de ani de la vizita pe care Regele Ferdinand şi Regina Maria, însoţiţi de o mare suită de miniştri şi generali, au facut-o la Bistriţa. In memoriile sale, Victor Moldovan un fost partizan al unirii Transilvaniei cu România care a deţinut mai multe mandate de parlamentar şi deputat în perioada interbelică, nota urmatoarele „În ziua de 26 mai 1919, Regele şi Regina, însoţiţi de o mare suită de miniştri şi generali, fac o vizită la Bistriţa. Sunt primiţi într-un mod deosebit de înălţător de către toată intelectualitatea şi întreg poporul bistriţean în frunte cu prefectul Tripon. Participă şi năsăudenii cu plutonul de grăniceri veteran cu steagul lor ciuruit de gloanţe”.
Dupa cum se stie, la Bistrita in perioada interbelica bulevardul Republicii purta numele Regina Maria, iar Piata Centrala se numea Regele Ferdinand.
Chiar daca în 2015, Camera Deputaţilor a adoptat Legea nr. 103/2015 prin care 10 Mai îşi recâştigă statutul de sărbătoare naţională, marcând cele trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării, nici pana astazi nu s-a revenit la denumirea interbelica a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale, desi
Monarhistii bistriteni au propus acest lucru in repetate rânduri.
Reamintim ca in Bucuresti, Bulevardul Republicii poarta azi numele de Carol I, iar in Oradea Piata Republicii se numeste in prezent Piata Regele Ferdinand.

11/05/19 12:21
Toni

Acum 100 de ani, la sosirea la Bistrita pe 26 mai 1919, Regele Ferdinand s-a adresat mulţimii, care l-a întâmpinat la Bistriţa cu urmatoarele cuvinte: „Acestui colţ al Ardealului, vecin de soră cu Moldova, codrii cari se întind peste munţi i-au şoptit de atâtea ori, că şi dincolo de munţi trăiesc tot fraţi, şi şoptirea munţilor şi murmurul apelor au adus aicea acelaşi suflet de iubire de neam….Sunt convins că acest suflet va fi la fel totdeauna.”
În acelasi an 1919, inafara de Bistrita, Regina Maria şi Regele Ferdinand au vizitat Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Ţebea, Alba Iulia, Blaj, Copşa, Sibiu, Sălişte, Făgăraş şi Braşov, fiind impresionati de caldura cu care au fost intampinati peste tot: „Pe oriunde umblam aveam parte de primiri de un pitoresc greu de descris, ţăranii se strângeau cu miile să ne întâmpine, cele mai îndepărtate sate şi-au trimis delegaţi pentru a saluta venirea noastră. Un spectacol fără sfârşit de minunate costume populare, specific fiecărui district, pentru că România era un tărâm al costumelor populare,” descrie călătoria din Transilvania, Regina Maria. Nu a trecut neobservat nici clopul cu pene de păun specific zonei Năsăudului, despre care Regina spunea: „în alte locuri jerbele erau parcă încoronate cu pene de păun care se răsfirau ca un halou în spatele capului”. „Acea vizită în Transilvania, în anotimpul când natura se trezeşte la viaţă, când apar florile de primăvară şi inimile oamenilor sunt pline de recunoştinţă, rămâne un unic eveniment la care eu deseori, când viaţa e tristă şi fără ţintă, mă uit în urmă repetând vorbele poetului: „Nici măcar Dumnezeu nu poate întoarce această oră”, încheie Regina Maria relatarea despre vizita sa în Transilvania.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]